Instituţii
Consorţiul este alcătuit din (*):
- Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) | MNIR;
- Institutul Geologic al României (IGR) - Muzeul Naţional de Geologie | IGR - Muzeul Naţional de Geologie;
- Institutul Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurării (INCCR) | INCCR;
- Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geologie (UBFGG) | Universitatea Bucureşti - UBFGG;
- Institutul Naţional de C-D pentru Ştiinţe Biologice (INCDSB) - Centrul de Bioanaliză | INCDSB - Centrul de Bioanaliză;
- Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) - Centrul de Iradieri Tehnologice (IRASM) | IFIN-HH - IRASM;
Prezentare generală a consorţiului
MNIR este principalul operator naţional de arheologie preventivă, conducând cele mai mari proiecte de profil vreodată realizate în România, precum "Alburnus Maior" (Roşia Montană) şi "Autostrada Transilvania", implicând cooperarea cu zeci de subcontractanţi sau contractanţi regionali. MNIR are şi cea mai mare colecţie de artefacte arheologice, fiind, în acest proiect, nu numai coordonator, dar şi principalul beneficiar ştiinţific (alături de alte muzee şi de alte instituţii cu profil arheologie). În ultimii ani, MNIR a fost parte la mai multe proiecte de cooperare internaţională, respectiv o bilaterală cu Franţa ("Hârşova tell", 1993-), o bilaterală cu Marea Britanie ("Soutern Romania Archaeological Project", 1997-), o trilaterală cu Franţa şi Cehia (2006-), un proiect cultural multinaţional (7 muzee naţionale de arheologie, MUSEUM - muzeul virtual european, 2002-2006). În ultimii 5 ani MNIR a fost partener în 6 proiecte CERES, două RELANSIN, a coordonat 5 proiecte AFCN, şi a mai participat la câte un proiect CNCSIS, MEC şi Ministerul Transporturilor.
Aşa cum am mai afirmat, consorţiul este unul foarte puternic, toţi partenerii având experienţă în proiecte internaţionale. Vom enumera aici, foarte pe scurt, aceste proiecte: EU-Artech - MoLab (Mobile Laboratory - măsurători pe manuscrisele de la Putna - INCCR); CORINT - proiectele 4/2000, 42/2002, 8/2005 (UBFGG); proiecte ESF (European Science Foundation), respectiv EDEN ("Vegetation reconstruction in West Eurasia during the interval 12 to 8 m. a. - HRI 2 - based on the plant record and the taxonomic/physiognomic evaluation approach") şi NECLIME (Neogene Climate Evolution in Eurasia), ambele la IGR; FP 6 /Nutrasnacks ct 023044 (INSB); Pansart (FP7-217669; proiect în curs de evaluare); IAEA Regional (European) Technical Co-operation Project RER/1/006 "Nuclear Techniques for the Protection of Cultural Heritage Artefacts in the Mediterranean Region" (2007 - 2008) şi COST Action IE0601 "Wood Science for Conservation of Cultural Heritage" (2007 - 2011) (IFIN).
În ce priveşte activitatea partenerilor în proiecte de cercetare naţională, ele sunt prea multe pentru a fi amintite nominal; în această situaţie, vom prezenta doar statistica lor globală, pe categorii de programe (cu referire strictă la colectivele din parteneriat, nu la palmaresul instituţiilor): ANSTI - 1; BIOSTAR - 2; BIOTECH - 5; CALIST - 1; CEEX 3; CERES - 14; CNCSIS - 14; INFRAS - 1; MATNANTECH - 1; MEC - 4; MENER - 4; MIR - 5; NUCLEU - 1; ORIZONT 2000 - 20; RELANSIN - 8. Detaliile se găsesc în CV-urile participanţilor la proiect.
O contribuţie particulară la bagajul de experienţă a partenerilor o constituie teza de doctorat a colegei dr. Antonela Neacşu (2003; vezi lista bibliografică finală), dedicată studiului chihlimbarului românesc, experienţă care ne garantează o bună poziţionare ştiinţifică şi tehnologică a întregului proiect, de la bun început.
Nu există, în acest moment, proiecte europene de anvergură angajate în cercetarea obiectelor de podoabă, în general, sau a obiectelor de chihlimbar, în particular. Există câteva proiecte personale remarcabile, precum sistematica mineralelor (Lukas Czarnecki - http://www.hpwt.de/Mineral2e.htm), sau studiul podoabelor evului mediu timpuriu (Danica Stukova, Universitatea din Nitra); există unele proiecte de cercetare cu caracter naţional, cu obiective ceva mai limitate (de ex. Suedia - Neolithic Amber: Chronological and Symbolic Properties), sau proiecte internaţionale semi-eşuate (Baltic Amber Bibliography - http://www.emporia.edu/earthsci/amber/bab.htm). Există însă peste 6000 de probe de chihlimbar baltic măsurate (FT-IT) la Colegiul Vassar din New York, ilustrând avansul tehnologic şi tematic al americanilor, avans care poate explică şi slaba reacţie a europenilor în materie. Considerăm însă că un eventual succes al proiectului românesc ar putea fi de natură de a revigora proiectele de cooperare europeană în materie, în ărimul rând prin aportul de date noi şi experienţă tehnologică diversificată. Un proiect european în curs de evaluare (Pansart, FP7-217669) are obiective expoziţionale asemănătoare cu cele enunţate în proiectul nostru (materiale şi obiecte arheologice) iar schimbul de expoziţii este posibil.
Proiectul nu este propus din vanitate profesională, ci dintr-o necesitate, anume dorinţa de a clarifica aspectele de provenienţă a obiectelor din patrimoniul propriu al MNIR. Directorul proiectului a condus partea română a proiectului Leonardo da Vinci - MU.S.EU.M (I/03/B/F/PP-154061, 2002-2006), răspunde de toată partea de informatică a unui proiect CEEX (Archaeomet - PCD 10 PT0016), de coordonarea informatică şi topografică a proiectului de cercetare naţională "Autostrada Transilvania" (MCC, 2004-2013), şi a condus un proiect AFCN ("Traian - apogeul puterii romane...", nr. 5/ 2006); recent - a devenit membru al "Nuclear Techniques for the Protection of Cultural Heritage Artefacts in the Mediterranean Region" (AIARER/2005005; proiect de cooperare regionala AIEA-RER/1/006), 2007-8, grup de lucru al Agenţiei Energiei Atomice de la Viena. Directorul de proiect a înfiinţat secţia de Informatică a MNIR, pe care a condus-o în ultimii 10 ani. Considerăm că experienţa sa managerială este o garanţie de bună execuţie a acestui proiect.
Consorţiul ROMANIT, operaţional începând cu luna aprilie 2007, are deja un mod consacrat de comunicare, prin intermediul unui Grup Yahoo, care nu doar facilitează comunicarea (în mod transparent!), dar şi stochează date comune importante (link-uri, bibliografie pdf, inclusiv materialele pregătitoare acestui proiect). Din momentul contractării, în cel mai scurt timp (una la doua luni) va exista un site propriu, care iniţial va prezenta intenţiile proiectului şi parteneriatul, apoi un forum, baze de date online şi un manual online. Consorţiul deja s-a întâlnit într-o şedinţă în plen, în luna mai a.c., pentru stabilirea obiectivelor acestui proiect; astfel de întâlniri vor fi organizate la mijlocul şi la finalul fiecărei faze de lucru, pentru evaluarea rezultatelor şi stabilirea priorităţilor. Deoarece plenul cercetătorilor participanţi la acest proiect este relativ greu de întrunit, din motive de calendar (o zi şi o oră în care 35 de specialişti sunt disponibili...), va funcţiona un comitet director alcătuit din directorul proiectului, responsabilii partenerilor şi adjuncţii acestora, care se va întâlni lunar, sau de câte ori este nevoie. În MNIR va funcţiona şi un secretariat permanent al proiectului, la dispoziţia partenerilor pentru oricare informaţie. Directorul de proiect va răspunde şi de relaţiile internaţionale, pentru prospectarea posibilităţilor de extindere a proiectului.