english română

Proiectul de cercetare ROMANIT

Prestigiu şi Putere. Obiecte de podoabă nemetalice din muzeele româneşti, cu un studiu arheometric pentru determinarea originii mărgelelor de chihlimbar.

Pentru societăţile arhaice şi antice podoabele exprimau mai mult decât ar fi tentat un contemporan să creadă. În fapt, conţinutul mesajului social al podoabelor nu s-a schimbat prea mult. Dincolo de efectul decorativ, etalarea publică a unei podoabe semnalizează apartenenţa persoanei la un anume grup cultural, definibil printr-un anume standing material, o grupă sexuală şi de vârstă şi, adeseori, o anume origine etnică. În oricare societate, din oricare epocă, posesia unui lucru "exotic", rar, ciudat, şi probabil foarte scump, era proba capacităţii clanului de a interacţiona cu grupuri umane aflate la mare distanţă, despre care circulau mai degrabă legende decât istorii. Accesul la materii "speciale" asigura prestigiu, iar prestigiul este doar drumul spre putere. În toate societăţile vechi, mai ales în cele premonetare, faima era adevărata "valută forte", motiv pentru care toţi liderii sociali, de pe toate palierele puterii, căutau să-şi apropie obiecte încărcate în primul rând cu o mare valoare emoţională, adesea imaginară, însă efectivă. Aceasta a fost, probabil, principalul motor al "comerţului" la mare distanţă, cu mult mai motivant decât necesităţile alimentare, de exemplu. Societăţile vechi erau economic autarhice, reuşind deci să-şi asigure "reproducerea simplă" fie prin mijloace proprii, fie prin schimburi şi servicii în zona proximă, însă erau dependente de "faimă", care se asocia zărilor şi miturilor; în această materie, "autarhic" era echivalent cu lipsa oricăror pretenţii politice. Această ipoteză globală, de o consistenţă apropiată legităţii, are însă a fi verificată, arheologic şi arheometric, pe fiecare caz în parte.

Muzeele României conţin mii de colecţii de obiecte de podoabă, numărând zeci sau sute de mii de obiecte, recuperate, majoritatea, din contexte funerare. În virtutea unei "tradiţii" vechi de când muzeele româneşti, rezultat al lipsei unor departamente de investigaţii, al aparaturii şi al cercetării interdisciplinare, piesele arheologice sunt clasate doar printr-o simplă cercetare macroscopică, de către un personal cu instrucţie umanistă, fără cunoştinţe elementare despre metalurgie sau mineralogie, numeroase "identificări" de materiale fiind cel puţin discutabile.

Scopul principal al acestui proiect este de a croi un drum pentru ieşirea din aproximarea fără sfârşit, pentru valorificarea ştiinţifică şi muzeografică a patrimoniului naţional la adevăratul său potenţial. Soluţiile nu sunt în interiorul muzeelor, ci în comunitatea ştiinţifică, capabilă să dea răspunsuri la probleme deloc simple. Dorim să schimbăm "omul multilateral dezvoltat" (produs teoretic mai degrabă al iluminismului, decât a revoluţiei ştiinţifice şi informatice) în "omul interdisciplinar", conştient de complexitatea problemelor ştiinţifice cu care se confruntă, capabil de a apela întotdeauna la specialistul de care are nevoie, suficient de instruit pentru a şti la cine trebuie să apeleze.

Acest proiect exclude din preocupările sale artefactele metalice - care fac obiectul unui alt proiect în curs, Archaeomet - concentrându-se asupra materiilor nemetalice, de o diversitate bulversantă (enumerând aici doar categoriile de materiale: de origine minerală sau organica, din os, corn, cochilii - de uscat sau apă - sau materiale compozite, antropice, precum sticla sau ceramica).

Unul dintre obiectivele majore este realizarea unei baze de date a tipurilor de materiale întâlnite în inventarele arheologice şi muzeale, plecând de la inventarierea lor cea mai concretă, în cel mai mare muzeu de arheologie al României, Muzeul Naţional de Istorie. Baza de date va conţine denumirea materialelor identificate, fotografii şi descrieri (inclusiv ale proprietăţilor fizice), bază de date care va fi deschisă publicului larg, fără restricţii, prin Internet; neîndoielnic, un asemenea corpus de informaţii ar putea constitui un real ajutor pentru muzeografii din toată ţara (şi nu numai!). Setul de informaţii va fi însoţit hărţi ale distribuţiei teritoriale ale acestor resurse, în nivele geologice accesibile, sugerând muzeografilor posibilele surse de materii prime.

Materialele compozite, de sorginte antropică, ridică probleme speciale privind originea lor; fiecare în parte (precum sticla şi ceramica) solicită programe de cercetare direcţionate, fiindcă presupun analize de laborator şi baze de date comparative. Din acest motiv ele nu vor face acum obiectul unui studiu aprofundat, ci doar al unei clasări primare.

O categorie specială de obiecte o reprezintă obiectele (în general mărgele) de chihlimbar. Referitor la obiectele arheologice din chihlimbar există o vastă literatură, multe speculaţii asupra originii lor şi a rutelor comerciale, însă, în România, până acum, nu a existat nici o tentativă semnificativă de a încerca clarificarea originii acestor materiale cu mijloace ştiinţifice, prin analize de laborator. Este exact ceea ce va încerca acest proiect.

^ sus